Dezbaterea despre noua politică agricolă îi privește direct pe fermieri, atât ca producători, cât și ca antreprenori care susțin lanțul alimentar. Propunerile prezentate de europarlamentarul Daniel Buda vizează finanțarea sectorului, accesul tinerilor la afaceri agricole și reducerea poverii administrative. Regulile nu sunt definitive, însă direcțiile discutate pot influența investițiile și planurile exploatațiilor.
Finanțarea fermierilor rămâne esențială
Potrivit lui Daniel Buda, la nivel european există discuții despre o posibilă diminuare a bugetului destinat Agriculturii, pe fondul poziției statelor net contributoare. Europarlamentarul a precizat că încearcă, împreună cu Siegfried Mureșan, să obțină alocări mai mari pentru fermieri.
Obiectivul menționat este menținerea unei finanțări apropiate de nivelul anterior. Pentru o afacere agricolă, predictibilitatea contează la fel de mult ca valoarea sprijinului, deoarece utilajele, animalele și culturile presupun planuri întinse pe mai mulți ani.
Sprijinul pentru producători are legătură și cu securitatea alimentară. Fermierii asigură materia primă și contribuie la funcționarea economiei rurale, astfel că protejarea activității lor poate susține oferta locală.
Definirea fermierului activ
În explicația oferită de Buda, fermierul activ ar trebui să fie persoana care lucrează efectiv în agricultură și primește subvenții europene. Ideea readuce în discuție situațiile în care terenurile sunt deținute de persoane care nu se ocupă direct de exploatarea lor.
Criteriile finale și modul de verificare vor fi importante pentru antreprenorii agricoli. O definiție clară poate orienta mai bine fondurile către cei care produc, investesc și își asumă riscurile specifice sectorului.
În același timp, Buda a criticat eliminarea sprijinului pentru persoanele apropiate de pensionare. În opinia sa, o asemenea limitare ar putea fi nedreaptă acolo unde nu există încă tineri pregătiți să preia exploatațiile.
Sprijin pentru tineri și procesare locală
Printre propunerile prezentate se află majorarea ajutorului pentru tânărul fermier, de la 70.000 la 100.000 de euro. Este analizată și creșterea vârstei-limită pentru această categorie, de la 40 la 45 de ani.
Pentru cei aflați la început, finanțarea poate facilita accesul la tehnologie, terenuri, animale sau spații de depozitare. Totuși, rezultatele depind și de proceduri accesibile, precum și de un calendar realist pentru implementarea proiectelor.
Un alt subiect este procesarea produselor agricole în România. Pentru ferme și cooperative, aceasta poate crea modele de business noi și poate păstra mai multă valoare în economia locală, prin apropierea producătorilor de consumatori.
Reducerea birocrației în agricultură
Fermierii au nevoie și de proceduri mai simple. Daniel Buda a susținut că timpul alocat documentelor pentru accesarea fondurilor europene nu ar trebui să înlocuiască activitatea din fermă.
Formularele și verificările rămân necesare, însă cerințele redundante și regulile greu de înțeles pot îngreuna dezvoltarea unei afaceri. În plus, intervenția a menționat sprijinul pentru cei afectați de secetă și posibilitatea exportului de animale vii către țări terțe, teme care depind de decizii încă nefinalizate.
În forma finală, noua politică agricolă va conta pentru antreprenori prin finanțarea disponibilă, claritatea criteriilor și timpul economisit prin proceduri mai simple. Dacă măsurile vor fi aplicate coerent, tinerii ar putea avea un acces mai bun în sector, iar fermele ar putea investi mai ușor în producție și procesare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Antena 3 CNN.
