Finanțarea căutată de România în SUA poate susține afacerile doar dacă ajunge în proiecte productive

Finanțarea căutată de România în SUA poate susține afacerile doar dacă ajunge în proiecte productive

România încearcă să atragă capital american într-un moment în care costul împrumuturilor este ridicat, iar necesarul anual de finanțare este estimat la cel puțin 60 de miliarde de euro. Vizita delegației conduse de Nicușor Dan la JPMorgan urmărește atât interesul investitorilor pentru titlurile de stat, cât și finanțarea unor proiecte strategice. Pentru mediul de afaceri, diferența esențială este destinația banilor: active productive sau cheltuieli publice care întrețin consumul.

Finanțarea în SUA depinde de încrederea investitorilor și de destinația banilor

Potrivit informațiilor publicate de „Adevărul”, discuțiile de la New York au vizat două direcții distincte: finanțarea datoriei publice și atragerea de capital pentru proiecte strategice. Prima poate ajuta statul să-și refinanțeze obligațiile, însă nu creează automat valoare economică.

România plătește deja un preț semnificativ pentru riscul perceput de piețe. Sursa citează o dobândă de 7,44% pentru titlurile de stat pe zece ani, nivel care scumpește finanțarea bugetului și poate influența indirect creditarea companiilor.

Prin urmare, accesul la capital nu trebuie analizat separat de disciplina fiscală. Un cost ridicat al datoriei limitează spațiul bugetar și poate lăsa mai puține resurse pentru proiectele care ar reduce cheltuielile firmelor sau ar susține extinderea producției.

Politologul Sergiu Mișcoiu, citat de publicație, consideră că Bucureștiul încearcă să păstreze accesul la marile fonduri și bănci americane printr-o poziționare diplomatică pragmatică. În plan economic, însă, încrederea nu poate fi susținută doar prin relații politice.

Investitorii vor urmări deficitul, stabilitatea fiscală și capacitatea administrației de a respecta angajamentele. România și-a propus să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2031, obiectiv care ar putea diminua prima de risc și costul datoriei, dacă este aplicat credibil.

Capitalul american poate crea oportunități pentru firme, dar numai prin proiecte productive

Lista proiectelor prezentate partenerilor americani include drumuri, porturi, centre de date, energie și digitalizare. Aceste domenii pot genera cerere pentru antreprenori, furnizori locali și companii de tehnologie, cu condiția ca investițiile să fie selectate transparent și executate la timp.

În plus, infrastructura civilă și energetică eficientă poate reduce costurile firmelor, poate îmbunătăți conectivitatea și poate atrage producție nouă. Centrele de date și digitalizarea pot susține servicii cu valoare adăugată, în timp ce investițiile în energie pot limita vulnerabilitatea companiilor la variațiile de preț.

Riscul major este ca împrumuturile să fie absorbite de cheltuieli curente, salarii, transferuri sau programe fără randament economic. În acest caz, statul ar folosi bani scumpi pentru consum, fără să creeze capacități care să producă venituri și locuri de muncă suficiente pentru rambursarea datoriei.

Același criteriu trebuie aplicat și proiectelor din apărare sau infrastructură critică. Ele pot avea justificare strategică, dar finanțarea lor trebuie însoțită de obiective clare, control al costurilor și beneficii economice măsurabile, nu doar de promisiuni privind investițiile.

În consecință, companiile pot beneficia de finanțarea în SUA doar dacă banii se transformă în infrastructură, energie, tehnologie și capacități productive. Un astfel de traseu ar putea îmbunătăți accesul la capital și competitivitatea, în timp ce folosirea fondurilor pentru consum ar păstra presiunea asupra dobânzilor și taxelor. Detaliile despre întâlnirea de la New York au fost prezentate de Adevărul.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.