Deficitul bugetar s-a redus la 2,89% din PIB după primele opt luni din 2026

Deficitul bugetar s-a redus la 2,89% din PIB după primele opt luni din 2026

Deficitul bugetar înregistrat după primele opt luni din 2026 a ajuns la 59,42 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, dezechilibrul s-a redus cu aproximativ 31% în termeni nominali. Evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor, care a depășit ritmul de majorare a cheltuielilor publice. În același timp, dobânzile și necesarul de finanțare rămân presiuni importante asupra disciplinei bugetare.

Veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 26,94 miliarde de lei față de nivelul de 86,36 miliarde de lei consemnat în primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, indicatorul a coborât de la 4,51% la 2,89%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale.

Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, în creștere cu 11,4% față de anul anterior. În schimb, cheltuielile au avansat cu 4,2%, până la 527,53 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor leagă această evoluție de continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.

Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% peste nivelul din perioada comparabilă. Încasările din TVA au avut o contribuție importantă, totalizând 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 25,2%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,1%, la 42,86 miliarde de lei, iar impozitul pe profit a generat 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% mai mult. Contribuțiile de asigurări au avansat cu 7,1%, până la 147,53 miliarde de lei.

Dobânzile mențin presiunea asupra finanțelor publice

Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei sub nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Ministerul menționează reduceri ale unor sporuri și măsuri de limitare a cheltuielilor salariale.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei. Costurile cu dobânzile au urcat însă cu 26,7%, până la 42,05 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 2% din PIB.

Potrivit Ministerului Finanțelor, această componentă rămâne o presiune majoră asupra bugetului. Reducerea necesarului de finanțare și continuarea consolidării fiscale sunt prezentate drept condiții pentru limitarea costurilor asociate datoriei publice.

Cheltuielile cu asistența socială au însumat 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%. În această categorie sunt reflectate și plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze, care au totalizat 236,64 milioane de lei pentru primele șapte luni ale anului.

Investițiile europene au susținut cheltuielile de dezvoltare

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 97,05 miliarde de lei, cu 25,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Din această sumă, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile.

Plățile pentru proiectele aferente cadrului financiar 2021-2027 și PNRR au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%. Avansul a compensat diminuarea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plăți excepționale efectuate la începutul anului 2025.

Încasările provenite de la Uniunea Europeană și alți donatori au totalizat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%. Fondurile europene au reprezentat astfel o sursă importantă pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare și pentru menținerea investițiilor publice.

Ministerul Finanțelor a transmis că evoluția de la opt luni confirmă efectele măsurilor adoptate, dar a subliniat necesitatea unei gestionări prudente a banului public. Datele indică o îmbunătățire a execuției, însă costurile de finanțare și spațiul fiscal limitat mențin disciplina cheltuielilor printre principalele condiții pentru perioada următoare.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.