Fermierii din sectorul ovin și caprin cer reguli mai flexibile în contextul focarelor de boală

Fermierii din sectorul ovin și caprin cer reguli mai flexibile în contextul focarelor de boală

România și alte patru state membre ale Uniunii Europene cer Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, afectat de focare de pestă a micilor rumegătoare, variolă ovină și caprină și febră aftoasă. Solicitările vizează restricții aplicate în funcție de risc, circulația animalelor vaccinate, menținerea exporturilor și compensații pentru pierderi. Pentru ferme, miza este economică: blocarea deplasărilor și a vânzărilor poate crește costurile și poate închide piețe de desfacere.

România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia și-au prezentat poziția comună la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, desfășurată la Bruxelles pe 29 septembrie 2026. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și relatate de Digi24, cele cinci țări au fost afectate în ultimii ani de mai multe boli cu impact asupra efectivelor.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a indicat că interzicerea exporturilor de ovine produce un impact economic major asupra României. În opinia sa, apariția unui focar nu ar trebui să blocheze îndelung întreaga activitate comercială atunci când fermele și zonele vizate nu sunt afectate.

Ce flexibilizare a restricțiilor solicită statele

Una dintre cereri privește deplasarea și valorificarea animalelor sănătoase, pe baza unei evaluări a riscului și a unor controale veterinare consolidate. Astfel, măsurile ar urma să vizeze zonele și exploatațiile cu probleme, fără extinderea automată a blocajului la întregul sector.

De asemenea, statele membre cer o analiză mai aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A. Ele solicită facilitarea circulației în Uniunea Europeană a animalelor vaccinate și a produselor derivate, în condiții care să ofere garanții privind sănătatea animală.

O altă solicitare urmărește continuarea exporturilor către țări terțe, acolo unde există condiții convenite cu importatorii și garanții sanitare suficiente. Pentru fermele comerciale, accesul la piețe rămâne esențial, mai ales când vânzările interne nu pot prelua întreaga producție.

Totodată, România și celelalte state cer adaptarea regulilor europene privind sănătatea animală la situația epidemiologică concretă. În acest proces ar urma să fie folosite progresele științifice și tehnologice, precum și expertiza Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, EFSA.

Solicitările includ soluții pentru reducerea, pe cât posibil, a recurgerii la uciderea în masă a animalelor. În paralel, autoritățile cer sprijin financiar pentru pierderile de venit, furajarea și întreținerea suplimentară a efectivelor, dar și pentru piețele de desfacere pierdute.

Cele cinci state nu cer renunțarea la protecția sanitar-veterinară, ci reguli adaptate situației epidemiologice și capacității reale de control. Pentru fermieri, diferența dintre o restricție limitată la zonele afectate și una extinsă la întregul sector poate însemna păstrarea activității, a exporturilor și a veniturilor. Decizia privind eventualele modificări aparține însă instituțiilor europene, iar solicitările prezentate la AGRIFISH reprezintă, deocamdată, o poziție comună transmisă Comisiei.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.