Accesul mai ușor la împrumuturi poate susține achiziția de locuințe, consumul și investițiile, însă efectele asupra economiei depind de calitatea finanțării. O analiză publicată de Banca Națională a României arată că relaxarea creditării în România a mărit expunerea gospodăriilor la riscul valutar și la neplată. Prin urmare, capitalul accesibil produce beneficii durabile doar atunci când veniturile și capacitatea de rambursare pot susține datoria.
Creditare mai accesibilă, dar cu riscuri mai mari
Studiul semnat de Alexie Alupoaiei, Simona Ichim, Florian Neagu și Radu Popa analizează efectele regulilor macroprudențiale asupra accesului la finanțare, probabilității de neplată și inegalității în România.
Autorii examinează schimbările produse după 2007, când o parte dintre limitele explicite privind îndatorarea și creditele garantate au fost eliminate. În acest context, băncile au primit o libertate mai mare în stabilirea condițiilor, iar creditarea a crescut rapid, în special în valută.
Potrivit analizei prezentate de sursă, aproximativ 85% dintre împrumuturile din perioada studiată erau acordate în valută, pe fondul dobânzilor mai mici comparativ cu cele la lei. Astfel, probabilitatea accesării unui credit ipotecar în valută a crescut cu circa 35%, iar pentru creditele de consum garantate cu proprietăți, cu aproximativ 75%.
Această evoluție a mărit accesul la locuințe și la lichiditate, dar a transferat către gospodării o parte importantă din riscul cursului de schimb. Pentru debitorii ale căror venituri erau în lei, deprecierea monedei putea majora povara ratelor, chiar dacă venitul lunar nu se schimba.
Împrumuturi mai mari și o probabilitate mai ridicată de neplată
După relaxarea condițiilor, valoarea medie a creditelor ipotecare a crescut cu aproximativ 7%. În cazul persoanelor care au contractat simultan o ipotecă și un credit de consum, majorarea a fost de circa 23%.
Totuși, studiul indică și costul acestei expansiuni. Pentru ipotecile acordate în 2007, probabilitatea medie de neplată a urcat de la aproximativ 2,6% la 4,2%. În rândul debitorilor cu două tipuri de împrumuturi, indicatorul a crescut de la 4,2% la 6,5%.
Riscul nu a fost distribuit uniform. Persoanele cu venituri reduse aveau probabilități de neplată mai mari, iar deteriorarea disciplinei de plată după relaxarea creditării a fost estimată la aproximativ 80% pentru acestea, față de circa 45% pentru debitorii cu venituri mai ridicate.
Regulile pot schimba structura finanțării
În 2011, România a introdus limite diferențiate ale raportului dintre credit și valoarea garanției, cunoscut ca LTV. Condițiile au fost mai permisive pentru împrumuturile în lei decât pentru cele în valută, cu obiectivul de a reduce riscul valutar suportat de populație.
Conform rezultatelor citate, probabilitatea contractării unei ipoteci standard în valută a scăzut cu aproximativ 50%, în timp ce creditarea în moneda națională a crescut. Așadar, măsurile nu au eliminat finanțarea, ci au influențat moneda și profilul de risc al împrumuturilor.
Analiza mai arată că relaxarea nu a îmbunătățit accesul tuturor categoriilor în aceeași măsură. Pentru persoanele cu venituri ridicate, probabilitatea accesării unui credit ipotecar a crescut cu aproximativ 25%, față de circa 15% pentru categoriile cu venituri mici și medii.
În ansamblu, o creditare mai accesibilă poate sprijini economia, însă efectele sale depind de felul în care este distribuit riscul. Accesul la finanțare trebuie evaluat împreună cu moneda creditului, costul total, nivelul veniturilor și capacitatea debitorului de a rambursa.
Pentru economie, o creditare mai accesibilă este utilă numai dacă este însoțită de venituri sustenabile, reguli prudente și o evaluare realistă a riscurilor. Volumul împrumuturilor nu poate înlocui productivitatea și capitalul real, iar accesul la finanțare trebuie analizat împreună cu moneda creditului, costul total și capacitatea debitorului de a rambursa pe întregul ciclu economic.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Institutul pentru Politici Economice și Publice.
