Plățile agricole în noul buget UE: ce înseamnă pentru afacerile din mediul rural

Nicușor Dan: plățile directe pentru fermieri ar putea continua prin măsuri tranzitorii dacă UE nu ajunge la acordul bugetar

Președintele Nicușor Dan susține că plățile directe către fermieri nu ar trebui întrerupte chiar dacă statele membre nu ajung rapid la un acord asupra bugetului UE pentru perioada 2028-2034. Pentru ferme, procesatori și furnizorii din mediul rural, declarația indică posibilitatea unei perioade de tranziție. Totuși, continuitatea sprijinului nu este încă o garanție financiară: mecanismul depinde de deciziile instituțiilor europene și de calendarul negocierilor privind viitorul cadru bugetar.

Un interval de tranziție pentru plățile agricole

Potrivit declarațiilor relatate de Digi24, șeful statului consideră că fermierii nu ar fi lăsați fără plăți directe în eventualitatea unei întârzieri a acordului european. În acest scenariu, ar putea fi adoptate măsuri tranzitorii care să evite o întrerupere administrativă a sprijinului.

Președintele a indicat drept exemplu situația în care România a funcționat fără un buget național aprobat la începutul anului 2026. Argumentul său este că o întârziere nu blochează automat toate mecanismele de finanțare, însă soluțiile aplicate atunci și cele pregătite la nivel european nu sunt neapărat identice.

Pentru antreprenorii agricoli, diferența este importantă. O măsură temporară poate susține plata cheltuielilor curente și poate limita presiunea asupra fluxului de numerar, dar nu oferă aceeași predictibilitate ca un cadru bugetar adoptat și aplicabil pentru mai mulți ani.

Negocierile europene rămân decisive

Nicușor Dan a transmis că nu se aștepta ca discuțiile recente de la Bruxelles să ducă imediat la un acord asupra cifrelor. În același timp, el a apreciat că negocierile tehnice ar putea contura o soluție pentru diferențele dintre statele membre.

Disputa privește inclusiv raportul dintre finanțarea agriculturii și alte priorități europene, precum apărarea, competitivitatea, energia sau securitatea. La începutul lunii octombrie, România s-a numărat printre cele 17 guverne care au cerut menținerea agriculturii și a politicii de coeziune printre principalele direcții ale viitorului buget.

Statele semnatare au susținut păstrarea nivelului global de finanțare pentru Politica agricolă comună și pentru politica de coeziune. Ele au cerut, în paralel, resurse suplimentare pentru obiective strategice, ceea ce arată cât de complexă este împărțirea banilor europeni după 2027.

Ce trebuie urmărit de firmele din mediul rural

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că există riscuri pentru continuitatea finanțării începând cu 1 ianuarie 2028 dacă noul Cadru Financiar Multianual nu este convenit la timp. În opinia sa, anul 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației și pentru pregătirile tehnice necesare.

Această avertizare este relevantă pentru companiile care își fundamentează investițiile pe subvenții, proiecte europene sau programe de dezvoltare rurală. Firmele care vând utilaje, inputuri și servicii către ferme pot resimți, la rândul lor, orice întârziere în plăți sau în lansarea noilor linii de finanțare.

În perioada următoare, antreprenorii ar trebui să distingă între plățile curente, eventualele măsuri de tranziție și programele de investiții care vor avea nevoie de reguli noi. Un calendar temporar pentru plăți nu clarifică automat valoarea viitoarelor alocări, condițiile de eligibilitate sau momentul deschiderii apelurilor.

Pentru antreprenorii din agricultură, mesajul prezidențial reduce temporar riscul perceput, dar nu înlocuiește certitudinea unui buget european adoptat. Planificarea investițiilor și a cash-flow-ului trebuie să țină cont de faptul că soluțiile tranzitorii vor depinde de acordurile și deciziile instituțiilor UE.

Vezi și: Bugetul UE 2028-2034: cum ar funcționa măsurile tranzitorii invocate pentru fermieri — economistii.ro.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.