Procesarea agroalimentară, oportunitate pentru antreprenorii români și IMM-uri

Guvernul italian discută măsuri de sprijin după blocarea producției de mozzarella de bivoliță

România are un potențial agricol important, dar exportă încă o parte semnificativă a producției sub forma unor produse slab procesate. Pentru antreprenori și IMM-uri, această situație poate însemna atât o limitare, cât și o oportunitate de investiții. Un studiu publicat în 2025 indică productivitatea, tehnologia modernă, infrastructura și certificarea drept elemente esențiale pentru creșterea competitivității. Prin urmare, dezvoltarea capacităților interne de procesare poate susține produse cu valoare adăugată mai mare și acces mai bun la piețele internaționale.

Exporturi mari, valoare adăugată încă redusă

Cercetarea The Role of Competitiveness in Increasing Romanian Agri-Food Exports a fost realizată de Simona Roxana Pătărlăgeanu, Andreea Apetrei Kalveram și Alina Florentina Gheorghe Gavrilă. Articolul a fost publicat în revista Management & Marketing, volumul 20, în decembrie 2025.

Autorii au analizat evoluția exporturilor agroalimentare românești în perioada 2000–2023, folosind modele econometrice pentru a examina relația dintre productivitate, avantajele comparative și performanța comercială.

Potrivit datelor prezentate, exporturile agroalimentare ale României au ajuns la 12,08 miliarde de dolari în 2023, cu 65% peste nivelul din 2019. Totuși, structura exporturilor este dominată în continuare de produse insuficient prelucrate.

Analiza avantajelor comparative indică poziții favorabile pentru mai multe categorii. Animalele vii au înregistrat un indice RCA de 4,5, carnea și produsele comestibile din carne, 2,1, iar grăsimile și uleiurile vegetale sau animale, 1,7.

Cerealele au avut un indice de 1,2, iar semințele oleaginoase, de 1,1. Aceste rezultate arată că România deține avantaje comerciale, însă valorificarea lor nu este suficientă pentru dezvoltarea unei industrii alimentare cu valoare adăugată ridicată.

Oportunități pentru antreprenori și IMM-uri

Pentru antreprenori, datele cercetării susțin trecerea de la vânzarea produselor primare la dezvoltarea unor portofolii cu valoare adăugată în agricultură. Unitățile de procesare, ambalarea, trasabilitatea și certificarea pot ajuta companiile să răspundă unor cerințe comerciale mai stricte.

În plus, studiul identifică o legătură statistică puternică între productivitatea muncii și valoarea exporturilor, cu un coeficient de corelație de 0,924. Modelul analizat explică aproximativ 89,6% din variația exporturilor, însă aceste rezultate nu demonstrează singure o relație de cauzalitate.

Pentru un IMM, productivitatea nu înseamnă doar utilaje noi. Ea presupune fluxuri de lucru mai eficiente, digitalizarea activităților agricole, personal pregătit și decizii mai bune privind utilizarea capitalului.

De aceea, investițiile trebuie corelate cu cererea, capacitatea de livrare și accesul la piețe. Astfel, procesarea agroalimentară poate deveni o direcție de dezvoltare pentru afacerile care urmăresc creșterea valorii adăugate.

Capital, infrastructură și acces la piețe

Dezvoltarea industriei alimentare implică investiții inițiale semnificative, de la echipamente și spații conforme până la certificări și soluții logistice. În acest context, accesul la finanțare devine o condiție centrală pentru antreprenorii care vor să treacă de la producție la procesare.

De asemenea, infrastructura poate influența costurile și competitivitatea. Transportul, depozitarea, lanțul frigorific și conectarea la furnizori sau cumpărători internaționali pot determina dacă un produs procesat ajunge profitabil la destinație.

Cercetătorii recomandă modernizarea echipamentelor, digitalizarea, formarea profesională, certificarea calității și dezvoltarea parteneriatelor comerciale internaționale. Pentru IMM-uri, aceste direcții pot fi abordate gradual, în funcție de capital, productivitate și accesul la piețe.

În acest fel, avantajul agricol poate genera beneficii economice mai mari prin dezvoltarea capacităților interne de procesare. Investițiile în unități, echipamente, oameni și certificare presupun capital și răbdare, dar pot consolida poziția producătorilor români pe piețele internaționale.

Sursa studiului este articolul The Role of Competitiveness in Increasing Romanian Agri-Food Exports, publicat de Simona Roxana Pătărlăgeanu, Andreea Apetrei Kalveram și Alina Florentina Gheorghe Gavrilă în Management & Marketing, volumul 20, paginile 41–51. Citește studiul integral și accesează DOI-ul.