România avea 3,518 milioane de elevi și studenți înscriși în anul școlar și universitar 2025-2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Creșterea totală a fost de 33.100 de persoane. Liceele și universitățile au susținut cea mai mare parte a acestei evoluții.
Statisticile oferă o imagine asupra dimensiunii sistemului educațional și asupra formării viitoarei forțe de muncă, fără să măsoare efectele directe asupra economiei. Distribuția urban-rural, domeniile universitare și diferența dintre înscriși și absolvenți completează această radiografie.
Liceul și universitățile au atras cei mai mulți înscriși în plus
Potrivit informațiilor publicate de Economica.net pe baza comunicării INS, învățământul liceal a avut cu 29.900 de elevi mai mult decât în anul precedent. Universitățile au adăugat 12.300 de studenți și cursanți.
În schimb, învățământul primar și gimnazial a pierdut 5.700 de înscriși, iar cel postliceal, 3.400. Primarul și gimnaziul au concentrat 45% din populația școlară, liceul a reprezentat 17,9%, iar învățământul superior, 16,5%. Postlicealul a avut cea mai redusă pondere, de 2,2%.
Majoritatea participanților la educație au studiat în mediul urban, unde s-au aflat 73,6% dintre persoane. În plus, 94,4% dintre elevi și studenți au fost înscriși în unități publice. Învățământul postliceal s-a remarcat prin cea mai mare prezență a sectorului privat, cu 37,4% dintre înscriși.
Ce domenii aleg studenții și unde se concentrează populația școlară
În anul universitar 2025-2026, instituțiile de învățământ superior aveau 580.900 de studenți. Femeile reprezentau 55,4% din total.
Afacerile, administrația și dreptul au reunit 23,9% dintre studenți. Au urmat ingineria, prelucrarea și construcțiile, cu 19,9%.
Aceste distribuții pot indica profilul viitoarei baze de recrutare pentru companii, însă statisticile nu măsoară competențele dobândite sau compatibilitatea cu cerințele angajatorilor. Ele arată opțiunile educaționale și dimensiunea grupurilor formate în fiecare domeniu.
La nivel regional, Nord-Estul avea cea mai numeroasă populație școlară, cu 588.500 de persoane. București-Ilfov urma cu 556.100.
În Capitală și în județul Ilfov, studenții reprezentau 33,8% din populația școlară regională, cea mai mare pondere din țară. În Sud-Muntenia, primarul și gimnaziul însumau 52,3% din populația școlară a regiunii.
Mai mulți înscriși, dar mai puțini absolvenți
În anul școlar și universitar 2024-2025 au absolvit 489.800 de persoane, cu 2,5% mai puțin decât în perioada anterioară. Absolventele au reprezentat 52,2% din total, iar 84% dintre absolvenți au finalizat studiile în mediul urban.
Din învățământul superior au ieșit cu diplomă 135.900 de persoane. Cele mai multe diplome au fost acordate în afaceri, administrație și drept, inginerie, prelucrare și construcții, precum și sănătate și asistență socială.
În licee au absolvit 124.400 de elevi, cu 17% mai puțini decât în anul precedent. Sistemul educațional a avut 247.500 de cadre didactice, ceea ce a însemnat un raport mediu de 14 copii, elevi sau studenți la un cadru didactic.
Datele descriu amploarea sistemului și baza educațională disponibilă pentru viitoarea forță de muncă. Pentru firme și inițiative antreprenoriale, acestea oferă un reper demografic, dar nu înlocuiesc evaluările despre calitatea educației, competențe sau tranziția absolvenților către piața muncii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Economica.net.
