Cooperativele lactate din România își extind portofoliile pentru a ajunge mai aproape de consumator și pentru a reduce dependența de sortimentele tradiționale. Prin marca Naturlact, membrii BOVICOOP testează brânzeturi maturate precum Gouda, Cheddar și Camembert, iar pentru anul viitor sunt avute în vedere iaurturi cu fructe. Strategia de diversificare se lovește însă de costuri, de volatilitatea pieței laptelui și de dificultățile întâmpinate la listarea în marile magazine.
Decizia de a investi în produse noi vine într-un moment în care cooperativele încearcă să își construiască propriile canale comerciale. Daniel Frei, președintele Cooperativei Samus Lact din Satu Mare și al BOVICOOP, a declarat pentru Agrointeligența că organizația urmărește să ducă produsele Naturlact mai întâi în regiune, apoi la nivel național.
Brânzeturile maturate, o direcție de diversificare pentru cooperative
Sortimentele maturate pot oferi producătorilor o gamă mai largă și o poziționare diferită față de lactatele tradiționale. În mai multe cooperative sunt testate rețete pentru Gouda, Cheddar și Camembert, în timp ce unele comunități păstrează rețete locale care ar putea fi protejate ca produse de origine.
Potrivit lui Frei, în anumite zone există brânzeturi produse în cantități mici, dar cu o legătură istorică și culturală puternică. Înregistrarea și promovarea acestora presupun timp și resurse, însă ar putea transforma specialitățile locale în surse suplimentare de venit pentru fermieri.
Samus Lact are deja aproape 60 de produse, de la lapte proaspăt la brânzeturi maturate. Extinderea portofoliului presupune investiții în procesare, ambalare și distribuție, într-o activitate în care volumele mici pot ridica semnificativ costul unitar.
Accesul la raft rămâne o problemă comercială
Obținerea unui produs competitiv nu garantează și accesul la consumator. Frei susține că unele cooperative întâmpină dificultăți la intrarea în marile lanțuri de retail și că există situații în care produsele sunt scoase ulterior din magazine, deși livrările și calitatea nu ar fi creat probleme.
Afirmațiile reprezintă perspectiva conducerii BOVICOOP asupra relației cu retailerii. În schimb, reprezentantul cooperativei spune că în magazinele medii și în lanțurile private românești vânzările funcționează mai bine acolo unde produsele primesc spațiu la raft.
Pentru producători, diferența dintre un contract regional și o listare națională înseamnă mai mult decât vizibilitate. Ea implică volume constante, logistică, negocieri comerciale și capacitatea de a suporta eventuale întârzieri la încasare.
Prețul laptelui pune presiune pe activitate
Pe lângă dezvoltarea brandului și căutarea unor clienți noi, cooperativele trebuie să gestioneze și variațiile pieței materiilor prime. Samus Lact a traversat o perioadă în care nu a putut comercializa laptele în condițiile dorite, iar prețul scăzut a afectat fermierii, angajații și furnizorii, potrivit lui Frei.
El a cerut sprijin pentru cooperative și a acuzat existența unor presiuni concurențiale din partea unor companii multinaționale sau cooperative din vestul Europei. Aceste acuzații nu sunt însoțite în materialul sursă de punctul de vedere al companiilor menționate.
Pentru cooperativele care încearcă să ajungă direct la consumator, miza este să transforme laptele colectat într-o gamă recognoscibilă de produse. Fără acces predictibil la raft, investițiile în rețete și procesare riscă să rămână limitate la piețe locale.
Pentru cooperativele lactate, diversificarea nu este doar o strategie de marketing, ci o încercare de a păstra valoarea în interiorul comunității de producători. Succesul va depinde de capacitatea lor de a susține costurile, de a-și consolida brandurile proprii și de a obține acces stabil la consumator.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agrointel.ro.
