Rectificarea bugetară și deficitul: România are un spațiu teoretic de 51,7 miliarde de lei

Premierul Luca Niculescu anunță că România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele de capital

România a ajuns în ultimele luni ale anului 2026 cu un spațiu teoretic de 51,7 miliarde de lei până la plafonul anual de deficit. Calculul pornește de la execuția bugetară după primele nouă luni și de la ținta de 130,3 miliarde de lei menținută prin rectificarea bugetară. Diferența nu este un buget suplimentar disponibil automat, ci limita până la care statul ar mai putea înregistra deficit cash, prin cheltuieli finanțate inclusiv din împrumuturi.

Ce arată rectificarea bugetară despre deficitul din 2026

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate de Știrile ProTV, deficitul bugetar după primele nouă luni a fost de 78,3 miliarde de lei. Valoarea corespunde unei ponderi de 3,81% din produsul intern brut.

La 30 octombrie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an și a păstrat ținta anuală la 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Scăzând deficitul deja acumulat din plafonul anual rezultă diferența de 51,7 miliarde de lei.

Calculul indică un spațiu posibil pentru ultimele luni ale anului, nu o sumă pe care instituțiile publice sunt obligate să o cheltuiască. Dacă întregul plafon ar fi atins, diferența ar trebui acoperită prin împrumuturi sau prin alte surse de finanțare.

Raportată la cele 61 de zile rămase după prima rectificare și până la sfârșitul anului, suma ar însemna un ritm mediu de aproximativ 836 de milioane de lei pe zi. Această medie este doar un exercițiu de calcul și nu descrie o programare oficială a plăților.

De ce ajustarea bugetului a venit târziu

Execuția bugetară din 2026 a fost influențată de adoptarea întârziată a bugetului de stat. Acesta a fost promulgat la 20 martie, la 79 de zile de la începutul anului, potrivit informațiilor citate de publicația sursă.

Ulterior, după demiterea Guvernului Bolojan în luna mai, executivul interimar a funcționat cu atribuții limitate. În acest context, rectificarea bugetară nu a putut fi adoptată până la sfârșitul lunii octombrie.

Guvernul a transmis că ajustarea nu majorează cheltuielile totale, ci redistribuie fonduri către domenii precum sănătatea, pensiile, dobânzile și plata arieratelor administrațiilor locale. Investițiile publice au fost menținute la aproximativ 8% din PIB, conform sursei.

Diferența dintre deficitul cash și obligațiile totale

Ministerul Finanțelor a raportat că deficitul cash din primele nouă luni a fost cu 24,17 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Atunci, deficitul ajunsese la 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB.

Totuși, deficitul cash reflectă în principal plățile efectuate și nu surprinde singur toate obligațiile statului. Deficitul ESA, calculat potrivit metodologiei europene, include și cheltuieli angajate, ceea ce poate oferi o imagine mai amplă asupra dezechilibrelor.

Datoriile acumulate în sănătate sau costurile asociate plafonării prețurilor la energie pot influența presiunea bugetară reală. Deocamdată, nu se poate stabili cât din spațiul de 51,7 miliarde de lei va acoperi obligații mai vechi și cât ar putea finanța cheltuieli noi.

Prin urmare, cele 51,7 miliarde de lei trebuie privite ca o diferență contabilă până la ținta de deficit, nu ca un buget suplimentar garantat. Dimensiunea reală a presiunii asupra finanțelor publice va depinde de plățile din ultimele luni, de obligațiile acumulate și de rezultatul calculat prin metodologia ESA.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.